Astăzi vorbim despre Brașov, orașul poziționat mai mereu în topurile opțiunilor preferate de relocare atât a doritorilor de aer curat, natură, peisaje, liniște și o viață echilibrată, cât și a tinerilor absolvenți de studii preuniversitare care își doresc un loc unde să bifeze un raport benefic de accesibilitate al traiului VS oportunităților de studiu.
În această ordine de idei, deși Brașovul este un oraș în continuă dezvoltare, cu un potențial turistic impresionant și inițiative culturale valoroase, dinamica urbană arată că tinerii caută formate noi, mai apropiate de stilul lor de viață. Tinerii din Brașov își doresc să aibă acces și în orașul lor la festivaluri mari sau evenimente muzicale de interesul lor. Fiind oportună o viață culturală constantă, spații pentru muzică locală, concerte accesibile și artiști care să performeze într-un cadru relaxat, urban și personal.
În rândul generațiilor tinere, aceasta nu este doar o dorință de divertisment, ci este o nevoie intrinsecă de identitate, de comunitate și de sentimentul că orașul în care trăiesc îi vede și îi reprezintă.
Nevoia de adaptare
De câțiva ani, se poate observa o schimbare clară în gusturile muzicale ale generației tinere: concertele mici, intime, de tip „street vibes”, devenind din ce în ce mai populare. Aceștia vor să vadă artiști locali și nume tinere (precum Nouăunspe, Killa Fonic, Berechet, Bruja, IDK), artiști care vorbesc și transmit pe limba lor. Spații urbane deschise, parcări transformate în scene, zone industriale cu estetică sau curți interioare cu vibe alternativ, ar fi niște idei cu potențial. În orașe precum Cluj, Timișoara și să nu mai vorbim de București, aceste inițiative sunt deja tradiție. Acest lucru se poate observa și la o simplă căutare pe stie-urile care comercializează bilete la evenimente, unde, în Brașov oferta este mai precară comparativ cu alte orașe.
Beneficii psiho-sociale
Beneficiile unor astfel de activități sunt mult mai adânc înrădăcinate, dincolo de simpla dorință de conectare și recreere. Din punct de vedere sociologic, evenimentele sociale, precum concertele în cazul nostru, creează comunități. Acestea aduc oamenii împreună, stimulează economia locală, deschid oportunități pentru artiști și transformă orașul într-un spațiu viu.
Studii recente, (Kinnunen, et al., 2020) arată că participarea la concerte și evenimente muzicale live are beneficii sociale importante pentru adolescenți și tineri:
- Oportunități de conexiune
- Experiențe și valori comune împărtășite
- Comunități puternice, dedicate
- Sentimente de coeziune și apartenență susținută
De asemenea, din punct de vedere al dezvoltării sociale și psihologice a tinerilor, participarea la muzică live, nu doar ascultarea individuală, dezvoltă elemente fundamentale precum intensificare sentimentului de apartenență și identitate de grup.
Beneficii socio- economice
La nivel urban, muzica live și scenele locale sunt recunoscute în literatura de specialitate (Hoeven and Hitters, 2023) ca elemente esențiale în construcția unor ecosisteme culturale în care artiștii, spațiile de evenimente, publicul și actorii economici interacționează pentru a genera valoare socială, economică și spațială. Studiile din domeniu subliniază că orașele care investesc în infrastructură culturală și în susținerea apariției de spații pentru muzică live (pub-uri, scene, spații comunitare, festivaluri), obțin beneficii tangibile în direcția unei dezvoltări durabile.
- La nivel social, scenele locale contribuie la incluziune și crearea unui sentiment de identitate urbană, în special în rândul tinerilor. Comunitățile muzicale oferă safe spaces pentru exprimare și stimulează participarea civică prin forme de cultură accesibile, care de asemenea poate fi valorificată în diverse arii și/sau campanii de interes/ conștientizare, etc.
- Pe dimensiunea economică, acest tip de entertainment creează lanțuri de valoare extinse: locuri de muncă pentru artiști, organizatori, tehnicieni, personal HoReCa, dar și indirect pentru turism, retail, transport sau placebranding. Studiile arată că orașele cu ecosisteme muzicale active devin mai atractive pentru talente, investiții și vizitatori, consolidând un ciclu de dezvoltare economică urbană (accesat la 03/12/2025).
- La nivel spațial, scenele muzicale influențează felul în care este folosit orașul, animă zone centrale sau periferice, activează sau reactivează spații industriale, reduc presiunea turistică prin distribuirea fluxurilor în mai multe cartiere și contribuie la revitalizarea urbană. Muzica live funcționează ca un actor principal, transformând locurile în spații cu identitate și sens pentru comunitate.
Are Brașovul potențial?
Desigur, Brașovul are potențialul perfect: zone urbane, localuri plafonate sau platforme industriale neexploatate care ar putea deveni hub-uri culturale. Mai mult decât atât, orașul se află printre optiunile primare în topul centrelor universitare de renume din România, motiv care aduce un plus valoare, tineri studenți naționali și internaționali, dornici de o experiență studențească completă.
De asemenea, dacă ne referim la publicul țintă beneficiar al acestei activități, conform tabelului din Anexa 1, numărul tinerilor cu domiciliul în Brașov cu vârse cuprinse între 14-35 de ani este de 149.443 de persoane, reprezentând un procent de aproape 24% din totalul brașovenilor. Intervalul de vârstă analizat a fost selectat pe baza vârstei minime de participare la un concert anual foarte cunoscut și specific generației tinere, iar vârsta de 35 de ani drept referință conform altor articole similare. Unde, mai exact, conform Cultural Consumption Barometer (2023, accesat la 04/12/25) peste 50 % dintre tinerii români cu vârste între 18 și 35 de ani au participat la festivaluri de muzică cel puțin o dată, iar mai mult de jumătate dintre aceștia au declarat că au participat la concerte/muzică live (non-clasică) cel puțin o dată într-o lună recentă. În raportul de anul acesta al Barometrului Cultural se semnalează că pentru tinerii 18- 35 ani, consumul cultural, respectiv și participarea la muzică crește, deși infrastructura și accesul rămân problematice. Cercetarea a arătat că, lipsa participării este legată în principal de oferta redusă a evenimentelor culturale, precum festivaluri, târguri sau alte evenimente dar și de bariere de infrastructură și educaționale (accesat la 04/12/25).
Participarea la forme tradiționale de cultură (teatru, muzică clasică, operă) rămâne relativ scăzută, unde doar 25% dintre tinerii români frecventează teatrul, iar festivalurile/muzica live/evenimente de gen festival/concert sunt preferate față de cultura clasică (accesat 04/12/25).
Anexa 1
Bibliografie
https://www.romania-insider.com/cultural-consumption-barometer-nov-2025
Kinnunen, M., Homi, H., & Honkanen, A., 2020, Social Sustainability in Adolescents’ Music Event Attendance. Sustainability, vol. 12(22), 9419. https://doi.org/10.3390/su12229419
Hoeven, A., Hitters, E., 2023, Live music and the New Urban Agenda: Social, economic, environmental and spatial sustainability in live music ecologies, City, Culture and Society, Volume 32,
ISSN 1877-9166, https://doi.org/10.1016/j.ccs.2022.100490
Autor articol: Palmieri Simona Raffaela
E-mail: simonapalmieri@yahoo.com
